România în zona euro? Raportul de convergență analizează progresele înregistrate de statele membre în direcția aderării la zona euro
România în zona euro – Comisia Europeană a publicat Raportul de convergență pentru 2026 în care evaluează progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în direcția adoptării monedei euro.
La peste 27 de ani de la introducerea monedei unice, euro a devenit un simbol puternic al identității Europei. În prezent, este moneda a 21 de state membre și peste 350 de milioane de persoane o utilizează în fiecare zi, fiind a doua cea mai utilizată monedă la nivel mondial. De-a lungul anilor, moneda euro a adus beneficii concrete cetățenilor și întreprinderilor prin consolidarea pieței unice, prin facilitarea comerțului și a investițiilor și prin promovarea stabilității prețurilor. De asemenea, a consolidat reziliența zonei euro printr-o coordonare economică mai strânsă și prin garanții financiare mai solide, oferind o bază solidă pentru creștere economică, locuri de muncă și prosperitate în întreaga Europă.
Aderarea la zona euro este guvernată de un set de norme și criterii transparente, care asigură un tratament egal pentru țările aflate pe calea aderării la zona euro și care stau la baza unei aderări reușite la zona euro. Raportul de astăzi se referă la cele cinci state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia.
Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite uneori „criteriile de la Maastricht”, prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre acestea se numără stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide, stabilitatea cursului de schimb și stabilitatea ratei dobânzii pe termen lung. Raportul examinează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale a statelor membre cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (BCE).
Raportul concluzionează că statele membre vizate de raport prezintă diferite grade de convergență nominală:
Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a prețurilor.
Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul privind finanțele publice.
Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung.
Niciunul dintre cele cinci state membre nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): sunt necesari cel puțin doi ani de participare la mecanism fără tensiuni grave înainte de aderarea la zona euro.
Prin urmare, niciunul dintre aceste state membre nu îndeplinește în prezent toate criteriile pentru aderarea la zona euro.
Evaluarea Comisiei este completată de Raportul de convergență al BCE, care a fost, de asemenea, publicat astăzi.
Situația România în zona euro
În mai 2026, rata medie pe 12 luni a inflației IAPC în România a fost de 8,4%, adică considerabil peste valoarea de referință de 2,7% pentru criteriul privind stabilitatea prețurilor. Se preconizează că această rată va rămâne ridicată în lunile următoare, parțial datorită creșterii prețurilor materiilor prime și amplificării presiunilor inflaționiste legate de războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, efectele de bază favorabile datorate creșterii impozitelor indirecte din 2025 și a prețurilor interne la energia electrică, pe fondul unui consum privat slab, vor exercita probabil un impact descendent asupra inflației pe termen scurt. Există îngrijorări cu privire la sustenabilitatea convergenței inflației în România pe termen lung. Dacă nu este compensată de o apreciere a cursului de schimb nominal, procesul de recuperare a decalajului în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și nivelurile prețurilor ar putea duce la diferențiale de inflație pozitive față de zona euro, în special dacă ar fi însoțit de evoluții nesustenabile ale creditelor și prețurilor activelor.
România a fost supusă unei proceduri de deficit excesiv începând cu anul 2020. Deficitul bugetului general consolidat al României a fost de 7,9% în 2025, adică semnificativ peste valoarea de referință de 3%, în timp ce raportul datorie-PIB a fost de 59,3%, adică sub valoarea de referință de 60%. România ar trebui să pună capăt deficitului excesiv până în 2030. În iunie 2026, Comisia Europeană a suspendat procedura de deficit excesiv a României.
În perioada de referință 18 iunie 2024 – 17 iunie 2026, leul românesc nu a participat la ERM II, ci a fost tranzacționat în cadrul unui regim de curs de schimb flexibil care implică o flotație gestionată a cursului de schimb al monedei. Cursul de schimb al leului românesc față de euro a prezentat, în medie, un grad scăzut de volatilitate în perioada de referință. La 17 iunie 2026, acesta se situa la 5.232 lei pentru un euro, ceea ce înseamnă că leul era cu 5,1% mai slab decât nivelul său mediu din iunie 2024. Banca Națională a României a încheiat un acord de tip linie repo cu BCE în iunie 2020, în baza căruia putea împrumuta până la 4,5 miliarde EUR în baza unor garanții de înaltă calitate denominate în euro pentru a oferi lichiditate în euro instituțiilor financiare românești. Acest acord a rămas în vigoare pe parcursul perioadei de referință, fiind prelungit din nou în ianuarie 2025 pentru o perioadă de doi ani.
În perioada de referință iunie 2025 – mai 2026, ratele dobânzilor pe termen lung din România s-au situat în medie la 6,7% și, prin urmare, peste valoarea de referință de 5,1% pentru criteriul de convergență a ratelor dobânzii. Diferențialul dintre ratele dobânzilor pe termen lung din România și rata dobânzii din zona euro (ponderat în funcție de PIB) a scăzut marginal, ajungând la 2,7 puncte procentuale la sfârșitul perioadei de referință. Piețele de capital din România sunt mult mai mici decât cele din zona euro și sunt încă subdezvoltate.
Legislația românească nu respectă toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică în Eurosistem. România este stat membru al UE cu derogare și, prin urmare, trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute la articolul 131 din Tratat.
Evaluarea globală a gradului de pregătire
Legislația națională în domeniul monetar nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice și monetare în cele cinci state membre ale UE din afara zonei euro examinate.
Comisia a analizat, de asemenea, factorii suplimentari menționați în tratat care ar trebui luați în considerare la evaluarea sustenabilității convergenței. Această analiză a constatat că statele membre din afara zonei euro sunt, în general, bine integrate din punct de vedere economic și financiar în UE. Cu toate acestea, unele dintre ele prezintă vulnerabilități macroeconomice și/sau se confruntă cu provocări legate de mediul lor de afaceri și de cadrul lor instituțional, care trebuie abordate pentru a sprijini sustenabilitatea procesului de convergență.
Eurobarometru: sprijin global pentru moneda euro în statele membre din afara zonei euro
Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, majoritatea cetățenilor (57 %) din statele membre ale UE care nu au adoptat încă moneda euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra țărilor care o utilizează deja. Majoritatea consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru propria țară (51 %) și pentru ei personal (52 %).
În general, în ceea ce privește atitudinea față de introducerea monedei euro, 52 % dintre respondenți sunt în favoarea introducerii monedei euro de către țara lor. Sprijinul este deosebit de pronunțat în Ungaria (80 %) și România (65 %), urmate de Suedia (51 %), Polonia (43 %) și Cehia (42 %). Favorabilitatea crește deosebit de puternic în Ungaria, în creștere cu 5 puncte față de anul trecut.
Eurobarometrul Flash 583 a fost realizat între 17 aprilie și 4 mai 2026 în cele cinci state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia.
Contextul
Raportul de convergență elaborat de Comisia Europeană stă la baza unei posibile propuneri a Comisiei de decizie a Consiliului UE privind adoptarea monedei euro de către un stat membru.
Raportul Comisiei este publicat în paralel cu raportul de convergență al BCE.
Rapoartele de convergență sunt emise o dată la doi ani sau ca răspuns la o cerere specifică a unui stat membru de a evalua gradul său de pregătire pentru aderarea la zona euro, de exemplu Letonia în 2013, Bulgaria în 2025.
Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, s-au angajat din punct de vedere juridic să adere la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat un acord de neparticipare în Tratatul de la Maastricht, nu face obiectul raportului.
