Deputatul european Siegfried Mureșan: „Trecerea României la euro este un obiectiv de țară corect. Trebuie însă să îl susținem prin politici economice responsabile, reforme și investiții, astfel încât România să îndeplinească toate condițiile de aderare cât mai curând.
În urmă cu 10 ani eram într-o situație mult mai bună. În 2016, România îndeplinea 3 dintre cele 4 criterii economice pentru aderarea la zona euro. Îndeplineam criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice și dobânzile pe termen lung. Nu îndeplineam criteriul privind cursul de schimb.
Au urmat guvernele PSD conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă și politici economice care ne-au îndepărtat de acest obiectiv.
În 2017, inflația a început să crească, de la 0,6% în august la 2,6% în decembrie, ajungând la 4% în martie 2018. Comisia Europeană avertiza în 2018 că România ducea o politică fiscală expansionistă, bazată pe reduceri de taxe și creșteri ale salariilor și pensiilor.
Efectele s-au văzut rapid. În raportul din 2018, România mai îndeplinea un singur criteriu economic dintre cele 4, cel privind finanțele publice.
În 2019 am pierdut și acest criteriu. Deficitul bugetar a crescut de la 2,9% din PIB în 2018 la 4,3% în 2019, peste limita europeană de 3%. România a intrat în procedura de deficit excesiv înainte de pandemia generată de coronavirus.
În 2020, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB. Trebuie să ținem cont de context. Pandemia a obligat toate statele europene să crească cheltuielile publice pentru a proteja cetățenii, locurile de muncă și companiile.
România intrase însă în pandemie având deja un deficit peste limita europeană.
În 2024 am ajuns din nou la un deficit de 9,3% din PIB, de această dată fără o pandemie care să justifice asemenea cheltuieli. Sub Guvernul condus de Marcel Ciolacu, deficitul a crescut de la 6,6% din PIB în 2023 la 9,3% în 2024. România a avut atunci cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Acesta a fost apogeul iresponsabilității fiscale din ultimii ani.
Astfel, guvernul condus de Ilie Bolojan a moștenit o economie dezechilibrată și a început corectarea acestor probleme. Deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar Comisia Europeană estimează o reducere la 6,2% în 2026.
Avem încă mult de recuperat. România nu îndeplinește astăzi niciunul dintre cele 4 criterii economice pentru aderarea la zona euro. În cazul finanțelor publice, într-adevăr, România respectă pragul privind datoria publică, aflată sub 60% din PIB, dar nu respectă limita de 3% privind deficitul bugetar.
Ce avem de făcut este clar:
Trebuie să întărim economia prin reforme structurale și să ducem la capăt reformele, țintele și jaloanele din PNRR.
Trebuie să atragem fondurile europene disponibile și să le transformăm în investiții.
Trebuie să reducem risipa banului public și deficitul.
Trebuie să creștem competitivitatea economiei, să atragem investiții, să producem și să exportăm mai mult.
Aceste măsuri vor contribui la reducerea deficitului, inflației și costurilor de finanțare și la stabilizarea datoriei publice. Astfel vom începe să îndeplinim din nou criteriile pentru aderarea la zona euro.
Croația și Bulgaria, cele două state care au aderat la zona euro în ultimii 3 ani, ne arată că acest obiectiv se atinge prin consecvență. Ambele au legat aderarea de reforme, disciplină fiscală și îndeplinirea criteriilor.
Chiar dacă un acord politic de intenție între partide privind aderarea României la zona euro, el trebuie demonstrat prin deciziile luate la guvernare.
Nu putem susține aderarea la euro prin declarații și, în același timp, să adoptăm politici economice care îndepărtează România de criteriile necesare.
Aderarea la zona euro se face prin politici economice responsabile, reforme și investiții.”
